Intalnire cu Joe Navarro
In sfarsit am ragaz sa ma asez la calculator si vorbesc despre o intalnire care avut loc la inceputul acestei luni, aceea cu, pentru mine, profesorul Joe Navarro.
Pentru multi, Joe Navarro este un fost agent FBI, care a activat mai bine de 25 de ani incercand sa prinda “cu minciuna” infractori periculosi. Pe baza acestei reputatii tine astazi conferinte in intreaga lume, celor care au interes sa-l asculte si sa se familiarizeze cu ceea ce el pretinde a fi “un sistem propriu de decodificare a mincinosilor” bazandu-se pe elemente nonverbale.
In acest context a fost tradusa in limba romana lucrarea sa Secretele comunicarii nonverbale- ghidul unui fost agent FBI pentru citirea rapida a oamenilor si au avut loc la Bucuresti o serie de conferinte cu acces limitat si cam piperat.
Totusi, Joe Navarro este astazi profesor la Universitatea Saint Leo din San Antonia-Florida, si in aceasta calitate a acceptat si o intalnire cu studentii mei de la cursul de Comunicare Nonverbala, sau cel putin cu cei care au binevoit sa vina, intr-o joi de dimineata, special sa-l intalnesca.
Evenimentul l-am organizat sub egida Clubului de Psihosociologie, despre care am tot vorbit aici, si in colaborare cu mai vechea mea prietena Mihaela Stroe (vezi blogroll), traducatoarea in Romania a cartii cu pricina.
Marturisesc, m-am temut sincer de aceasta intalnire cu Joe Navarro. Nu fiindca eu insami am scris un capitol intitulat “Semnale nonverbale in decodificarea minciunii” in ultima editie a lucrarii Comunicarea nonverbala: gesturile si postura, ci mai ales pentru ca detest in general intalnirile tip “training” care nu au nimic stiintific in ele si care iti livreaza un soi de retetar despre ce ar trebui sa faci in cutare sau cutare situatie, cum ar trebui sa misti bratele si odata miscate ce efect vei produce “cu siguranta’ asupra audientei.
Intalnirea cu un fost agent FBI cred ca este pentru multi un fel de intalnire cu un Joe Black plin de secrete si sigur Navarro trebuie sa fi speculat asta in trainingurile sale. Asadar, de ce ma temeam de fapt? Probabil ca ma teameam ca studentii mei vor imbratisa aceasta metoda facila de a “inghiti nemestecate” tot felul de sfaturi tipice trainingurilor americane si vor lasa de izbeliste stiencificitatea domeniului comunicarii nonverbale (pe care m-am straduit cu atata truda sa o sadesc). Caci la comunicare nonverbala si la fotbal cu totii ne pricepem si Doamne cati impostori sunt in ambele domenii….
In momentul in care l-am cunoscut personal pe Joe Navarro si mi-a spus: “cea mai valoroasa parte a lucrarii mele e bibliografia” am stiut ca am in fata profesorul Navarro care face distinctia intre stiinta si vulgarizarea stiintei si intra-adevar prelegerea de o ora a fost un exemplu despre cum poti sa tii un curs atractiv, dar fara compromisuri. L-am invidiat putin pentru ca a reusit o combinatie unica intre lectie academica si training de popularizarea stiintei, pastrand perfect echilibrul. Uneori e atat de greu sa faci asta…aluneci fie pe partea abstractizarii, riscand sa pierzi interesul publicului tina, fie pe panta atat de periculoasa a speculatiilor, de unde, dupa mine, nu mai exista cale de intoarcere.
Daca l-ati intalnit pe Joe Navarro…nu ezitati sa va exprimati parerea:)
Cat ii invidiez pe actualii studenti ca au putut lua parte la intalnirea asta chiar in cadrul cursului! Felicitari!
Nastase Oana — April 28, 2009 @ 3:33 pm
Nu mai tin un jurnal de multi ani dar dupa intalnirea cu profesorul Navarro am simtit nevoia sa notez undeva impresia pe care mi-a produs-o.
Pentru prima data am fost fascinata intr-atat de un vorbitor. Un discurs clar, frumos structurat si aerisit, livrat intr-o forma care la un moment dat mi s-a parut prea placuta pentru a nu incerca sa ridic barierele critice. Foarte interesant e ca desi recunosteam o tehnica sau alta in cuvintele domniei sale, nu am reusit in nici un moment sa ma sustrag lor. Totul foarte bine dozat si foarte controlat. O prezenta scenica deosebita insotita de un foarte bun control al publicului. Sunt lucruri pe care nu ma asteptam sa le intalnesc in acest context la acest nivel (si eu ma gandeam ca probabil urma sa primim o reteta de decodificare a minciunii vanduta in stilul american) si poate tocmai de aceea au si avut asemenea impact asupra mea.
Pentru mine a fost, dincolo de lucrurile noi pe care le-am aflat despre cum poti ghici minciuna, o adevarata lectie despre cum se tine o prezentare de succes si ma bucur ca am avut ocazia sa fiu in public.
andreea mitan — April 28, 2009 @ 11:43 pm